
Alexandru Jula
O voce emblematică a muzicii ușoare românești.
Citește articolul →
Pune Radio Semiton pe ecranul principal și deschide-l ca pe o aplicație. Rapid și gratuit.
Un loc pentru cântecele care au rămas în suflet. Ascultă Radio Semiton și răsfoiește poveștile artiștilor români fără ca muzica să se oprească.

Playerul rămâne activ în timp ce navighezi prin paginile site-ului.
Descoperă grila Radio Semiton, de dimineață până după miezul nopții.
Un mic jurnal dedicat vocilor care au făcut istoria muzicii românești.
Un radio făcut din pasiune pentru muzică, pentru amintiri și pentru vocile care merită să fie ascultate din nou.
În grila noastră se întâlnesc muzica ușoară românească, șlagărele de colecție, muzica populară și muzica internațională. Alături de ele, „Interviul Zilei” aduce în prim-plan oameni și povești.
Secțiunea Artiști completează radioul cu un mic jurnal dedicat marilor interpreți români. Alexandru Jula, Dan Spătaru, Angela Similea și ceilalți artiști care vor urma nu sunt pentru noi simple nume într-un playlist, ci parte din patrimoniul afectiv al muzicii românești.
Iar tehnologia rămâne în slujba muzicii: playerul Radio Semiton continuă să cânte în timp ce răsfoiești programul sau citești articolele, astfel încât experiența să rămână aceea a unui radio adevărat.
Grila Radio Semiton.
Începem ziua în atmosfera Radio Semiton.
Melodii care au trecut proba timpului.
O oră dedicată marilor melodii internaționale.
Cântec popular românesc.
Două ore cu vocile și șlagărele muzicii ușoare românești.
Povești, oameni și conversații la Radio Semiton.
O nouă întâlnire cu folclorul românesc.
Selecție internațională pentru finalul după-amiezii.
Șlagăre și melodii pentru începutul serii.
Seară cu muzică populară românească.
Noaptea continuă cu muzica românească de odinioară.
Povești despre vocile care au însoțit generații.

O voce emblematică a muzicii ușoare românești.
Citește articolul →
Un interpret rămas definitiv în memoria publicului românesc.
Citește articolul →
Eleganță, sensibilitate și melodii devenite repere.
Citește articolul →
O voce luminoasă a șlagărului românesc, iubită de generații.
Citește articolul →
Romantism, eleganță și unul dintre cele mai iubite șlagăre românești.
Citește articolul →
Eleganță, rafinament și cântece care au devenit parte din memoria unei generații.
Citește articolul →
Interpret, pasionat de muzică și inițiatorul Radio Semiton.
Citește articolul →
Eleganță, sensibilitate și o voce distinctă a muzicii ușoare românești.
Citește articolul →
O voce caldă, o carieră de peste șase decenii și cântece care au rămas în memoria publicului.
„Alexandru Jula rămâne pentru Radio Semiton una dintre vocile care dau sens expresiei „muzică, amintiri și emoție”.”
Alexandru Jula s-a născut la 24 iulie 1934, la Șimleu Silvaniei, în județul Sălaj. În 1954 a intrat în colectivul Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galați, la secția de estradă, iar de aici a început legătura sa de o viață cu scena gălățeană.
În anii 1960, numele lui începe să fie auzit tot mai des la radio și văzut la televiziune. A colaborat cu Teatrul „Constantin Tănase” din București și cu Teatrul „Fantasio” din Constanța.
Stilul său direct, cald și elegant l-a făcut ușor de recunoscut. A continuat să cânte și să apară în spectacole până la vârste înaintate.
Alexandru Jula s-a stins din viață la 3 iunie 2018, la Galați, lăsând în urmă o carieră remarcabilă și o parte importantă din istoria muzicii ușoare românești.

O voce inconfundabilă, un repertoriu uriaș și un public care l-a iubit timp de decenii.
„La Radio Semiton, Dan Spătaru rămâne una dintre vocile fără de care povestea muzicii ușoare românești nu poate fi spusă.”
Dan George Spătaru s-a născut la 2 octombrie 1939, în localitatea Aliman, județul Constanța. În tinerețe a urmat Institutul de Educație Fizică și Sport și a jucat fotbal ca mijlocaș la Știința București.
Pasiunea pentru muzică s-a dovedit însă mai puternică. Începând din 1962 cânta la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, iar în 1964 a debutat într-un spectacol televizat alături de Pompilia Stoian.
Un moment important a fost întâlnirea cu compozitoarea Camelia Dăscălescu, care i-a încredințat melodii precum „Amintiri, amintiri” și „Nu-ți fie teamă de un sărut”. Acestea au devenit rapid șlagăre și au deschis drumul unei cariere impresionante.
Dan Spătaru a devenit unul dintre cei mai populari interpreți ai muzicii ușoare românești. Vocea sa caldă, timbrul ușor de recunoscut și naturalețea scenică l-au apropiat de public într-un mod rar.
În repertoriul său au intrat cântece care au rămas până astăzi repere: „Drumurile noastre”, „Țărăncuță, țărăncuță”, „Te așteaptă un om”, „Tu, eu și-o umbrelă”, „Măicuța mea” și multe altele.
Artistul s-a stins din viață la 8 septembrie 2004, la București. Muzica lui continuă însă să fie ascultată, iar numele său rămâne legat definitiv de epoca de aur a șlagărului românesc.

Peste patru decenii de carieră, sute de melodii și o prezență scenică devenită reper.
„La Radio Semiton, Angela Similea înseamnă eleganța unei epoci în care șlagărul românesc spunea povești și rămânea în memorie.”
Angela Ioana Similea s-a născut la 9 iulie 1946, în comuna 1 Decembrie, județul Ilfov. A fost atrasă de muzică încă din copilărie, iar întâlnirea cu universul artistic al Mariei Tănase i-a influențat decisiv drumul.
Profesorul ei de muzică, Marin Teofil, a observat talentul tinerei și a îndrumat-o către compozitorul George Grigoriu. La recomandarea acestuia, Angela Similea a urmat cursurile Școlii Populare de Artă, studiind canto cu profesoara Florica Orăscu, avându-l corepetitor pe Marius Țeicu.
A început să cânte în 1965, afirmându-se în concursuri pentru artiști amatori. Marele salt avea să vină în 1970, când a obținut premiul al II-lea și Cerbul de Argint la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”.
De-a lungul unei cariere de peste patru decenii, Angela Similea a lucrat cu unii dintre cei mai importanți compozitori români: George Grigoriu, Temistocle Popa, Marius Țeicu, Ion Cristinoiu, Adrian Enescu, Jolt Kerestely, Dan Iagnov, Florin Bogardo și Marcel Dragomir.
A lansat peste 500 de melodii, multe devenite șlagăre. „Să mori de dragoste rănită” a primit în anul 2000 titlul de „Melodia Secolului XX”, acordat de TVR.
Eleganța scenică, timbrul cald și felul în care a transformat fiecare cântec într-o poveste au făcut din Angela Similea una dintre vocile emblematice ale muzicii ușoare românești.

Una dintre cele mai iubite interprete ale muzicii ușoare românești, cu o carieră începută în anii ’60 și continuată timp de decenii.
„Unele voci nu aparțin unei singure epoci. Mirabela Dauer este una dintre ele.”
Mirabela Dauer s-a născut la 9 iulie 1947, la București. A început să cânte în 1963, alături de formația Roșu și Negru, iar câțiva ani mai târziu a urmat cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa profesoarei Florica Orăscu.
În perioada de formare a lucrat cu muzicieni care aveau să devină nume importante ale scenei românești, iar începutul carierei sale profesioniste a adus rapid apariții la televiziune și pe marile scene ale muzicii ușoare.
Debutul oficial la Televiziunea Română a avut loc în 1970, cu melodia „De când te-am întâlnit”, compusă de Marius Țeicu. În același an a obținut un premiu la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia, iar în anii următori avea să devină o prezență constantă a festivalurilor și concursurilor.
De-a lungul carierei, Mirabela Dauer a colaborat cu numeroși compozitori de referință: Ion Cristinoiu, Marius Țeicu, Cornel Fugaru, Temistocle Popa, Ionel Tudor, Vasile V. Vasilache, Marian Nistor și mulți alții.
„Taina nopții”, „Te-aștept să vii”, „Frunza mea albastră”, „Mulțumesc, iubită mamă” sau „De ce nu-mi spui că mă iubești?” sunt doar câteva dintre cântecele care au devenit parte din memoria afectivă a publicului românesc.
Vocea sa, caldă și luminoasă, felul direct de a transmite emoția și naturalețea scenică au făcut ca Mirabela Dauer să rămână una dintre figurile emblematice ale muzicii ușoare românești.

Un interpret care și-a păstrat stilul romantic și repertoriul melodic într-o carieră de peste patru decenii.
„La Radio Semiton, Gabriel Dorobanțu înseamnă romantismul unei generații care încă știe să asculte un cântec până la capăt.”
Gabriel Dorobanțu s-a născut la 3 ianuarie 1953, la București. Înainte de afirmarea scenică a urmat o școală postliceală de proiectanți și a lucrat o perioadă în acest domeniu, dar pasiunea pentru muzică a rămas direcția care avea să-i definească viața.
Și-a aprofundat pregătirea muzicală la Școala Populară de Artă din București, secția canto, la clasa profesoarei Florica Orăscu. În anii de formare și-a perfecționat tehnica vocală și expresivitatea, pregătindu-se pentru repertoriul de muzică ușoară.
Primele rezultate importante au venit la începutul anilor ’80: Premiul al III-lea la concursul „București ’80”, apoi Trofeul „Mărțișor” la Dorohoi, în 1981.
Debutul oficial în muzica ușoară a avut loc în 1983, la Festivalul de la Mamaia, unde a obținut o mențiune la secțiunea interpretare cu melodia „Ochii tăi”, compusă de Vasile Veselovschi pe versurile lui Mihai Maximilian.
Trei ani mai târziu avea să apară cântecul care i-a devenit carte de vizită: „Hai, vino iar în gara noastră mică”, compus de Dumitru Lupu pe versurile lui Florin Pretorian. Piesa a fost auzită pentru prima dată la Radio România, în emisiunea „Orele Serii”, și a rămas unul dintre cele mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești.
Gabriel Dorobanțu a continuat să înregistreze sute de piese și să lanseze albume, păstrând un stil romantic, melodic și recognoscibil, apreciat de publicul fidel al genului.

De la „Ani de liceu” la marile șlagăre semnate de Florin Bogardo, Stela Enache rămâne una dintre vocile emblematice ale muzicii ușoare românești.
„Unele cântece rămân pentru totdeauna legate de o voce. Pentru multe dintre ele, acea voce este Stela Enache.”
Stela Enache, pe numele complet Steriana Aurelia Bogardo, s-a născut la 24 ianuarie 1950, la Reșița. A început de foarte mică să studieze artele: balet de la trei ani, apoi pianul de la șase ani.
Între 1964 și 1967 a urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, secția canto, iar între 1967 și 1972 a studiat la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
În 1971 a participat la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, unde a obținut Premiul al II-lea la interpretare. Tot atunci l-a cunoscut pe compozitorul Florin Bogardo, cel care avea să-i devină soț și principal colaborator artistic.
Parteneriatul artistic dintre Stela Enache și Florin Bogardo este unul dintre cele mai importante din muzica ușoară românească. Bogardo a compus pentru ea zeci de melodii, iar vocea Stelei Enache a dat acestor piese o sensibilitate și o eleganță aparte.
Printre cele mai cunoscute titluri se numără „Apari iubire”, „Balada pescărușilor albaștri”, „Ca un tren ne pare viața”, „Dăruiește-mi acest ceas de iubire”, „N-ai să mă poți uita” și, desigur, „Ani de liceu”.
Muzica lor a ajuns și pe coloanele sonore ale filmelor românești, inclusiv în seria „Liceenilor”, devenind parte din universul afectiv al mai multor generații.

Interpret și om de radio din pasiune, cu rădăcini în Maramureș și cu dorința de a păstra aproape cântecele care au poveste.
„Radio Semiton s-a născut din pasiunea pentru muzică și din dorința ca vocile și cântecele valoroase să continue să fie ascultate.”
Pentru Daniel Neruț, muzica a fost mai întâi o pasiune personală, apoi a devenit și o formă de exprimare. De-a lungul timpului a înregistrat piese și a colaborat cu oameni din lumea muzicii, alegând cântece melodice, cu linie clară și emoție.
Între înregistrările care au ajuns în spațiul public se află „Bona sera”, publicată online în 2017, cu muzica semnată de Aleksandr Marcinkevich și textul de Carmen Aldea Vlad, precum și „Tu sei la mia donna”.
Înregistrările sale personale fac parte astăzi și din biblioteca Radio Semiton, alături de artiștii și vocile care au inspirat însăși ideea postului.
Radio Semiton s-a născut dintr-o nevoie foarte simplă: aceea de a asculta, oriunde și oricând, muzica pe care o iubește. Dintr-un proiect personal, construit pas cu pas, radioul a crescut într-un spațiu dedicat muzicii românești, șlagărelor, muzicii populare și cântecelor internaționale care au trecut proba timpului.
Pentru Daniel Neruț, Radio Semiton nu înseamnă doar tehnică și playlisturi. Înseamnă redescoperirea artiștilor valoroși, păstrarea vocilor de odinioară și bucuria de a le pune din nou în lumină.

Eleganță, sensibilitate și o voce distinctă a muzicii ușoare românești.
„Muzica bună nu are vârstă, are suflet.”
Cornel Constantiniu este una dintre vocile elegante ale muzicii ușoare românești, un interpret cu timbru cald și un stil atent la nuanță, text și expresivitate.
Născut la 6 aprilie 1945, în București, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția Actorie. În 1970 a câștigat concursul de televiziune „Steaua fără nume”, iar în același an a obținut Premiul I de interpretare la Festivalul de la Mamaia.
În 1971 a primit Marele Premiu de interpretare la Mamaia, confirmându-și locul printre vocile importante ale generației sale. Repertoriul său a rămas asociat cu eleganța șlagărului românesc clasic.
O voce elegantă a unei generații care a dat muzicii ușoare românești cântece de neuitat.
Trei roluri. O singură frecvență. Aceeași pasiune pentru muzică.
Inițiatorul Radio Semiton. Coordonează grila, selecția muzicală, automatizarea RadioBOSS și direcția generală a proiectului. Este omul care transformă ideile în lucruri care ajung, efectiv, pe post.
Vocea recognoscibilă a rubricilor și intervențiilor Radio Semiton. De la prezentări și povești muzicale până la „Filosofia cu Andrei”, rolul lui este să dea continuitate și personalitate editorială postului.
Partenerul al proiectului Radio Semiton. Contribuie la texte, structură editorială, idei, dezvoltarea site-ului și soluțiile tehnice, lucrând alături de Dani la construirea și rafinarea continuă a radioului.
La Radio Semiton, ideile nu rămân doar idei. Le discutăm, le testăm și le integrăm fără să stricăm ceea ce funcționează deja. Programul, rubricile, site-ul și identitatea postului cresc pas cu pas, prin aceeași regulă simplă: construim peste construcție și păstrăm muzica în centrul tuturor deciziilor.
„Dacă vrei să omagiezi trecutul, poți face asta fără să-i ștergi amprenta.”
O idee care ne reprezintă la Radio SemitonAscultăm și vocile celor care ne ascultă.
O impresie despre Radio Semiton, un salut, o amintire sau o melodie pe care ai vrea să o auzi.
Mesajele noi rămân în așteptare până când le aprobi. Parola de administrator nu este salvată în site și rămâne doar în memoria acestei pagini cât timp este deschisă.